Despre comună

Locație

Centrul comunei este Catalina, la 4 km de Târgu Secuiesc, pe ambele părți ale drumului județean 121 care duce la Covasna.

Satul Hătuica este situat la 3 km sud de centrul comunei, pe câmpia inundabilă și la marginea terasei Râul Negru.

Acesta este urmat în direcția sud de Mărtineni, la 6 km de centrul comunei, pe ambele maluri ale pârâului numit "Völgy árka", la gura căruia se afla așezarea pe lângă Râul Negru, singurul pod acoperit al Depresiunii Târgu Secuiesc, traversând Râul Negru. Podul a fost bombardat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partea rămasă a fost distrusă de inundațiile din anii 1970.

Continuând în direcția Cernat, Mărcușa se află la 8 km de centrul comunei pe partea stângă a pârâului Cernat care este despărțit de "Mátisfalva" printr-o pajiște mică numită "Közpázsint".

Imeni este al 5-lea sat al comunei, la 3 km sud-est de centrul comunei, pe ambele părți ale drumului județean 121 care duce la Covasna, pe marginea conului aluvionar format la gura pârâului Ghelința în Râul Negru.

Satul este situat în Transilvania, în cotul interior al Carpaților de Sud-Est, în regiunea centrală a depresiunii Târgu Secuiesc, încununat de Munții Bodoc, Turia și Nemira, precum și de munții Brețcului și Vrancei, în altitudinea medie de 540-555 m deasupra nivelului mării, din Munții Nemira este situat pe marginea unei terase proeminente din lunca Râului Negru. Vecinii comunei: Târgu Secuiesc la nord-vest, Ghelința la est, Cernat la vest, Dalnic la sud şi Zăbala la sud-est.

Geografie

Topografia comunei Catalina este o câmpie. Forma de relief formată ca urmare a activității constante a naturii a oferit baza condițiilor pentru agricultură. Utilizarea zonelor mlăștinoase a fost realizată prin lucrări de drenaj și de reglare a râurilor, care au fost deja planificate în 1882 de oficialii județului "Háromszék" la acea vreme.

Subsolul comunei Catalina este șist argilos impregnat cu fier. Sub ele, este probabil ca zona de contact a intervalelor interioare și exterioare ale zonei flișului carpatic să se fi scufundat în timpul intruziunii tectonice a depresiunii. Existența unei linii structurale care trece prin comuna Catalina în direcția Covasna este evidențiată de izvoarele de apă minerală. De asemenea, geologul János Bányai relatează despre acest lucru, scriind că: "Există un izvor de apă minerală [al comunei Catalina], bine uzat și cu gust, în șanțul de scurgere care formează granița satului Ruseni către baia »Fortyogó«. Scurgeri și barbotații pot fi văzute în șanțul de aproximativ 50 m lungime". Totodată, raportează și despre o sursă de apă minerală cu depozite de fier în apropierea gării, la intersecția căii ferate și a drumului de câmp.

În cartea lui József Dávid "Ținutul Secuiesc în scris și imagini" publicată în 1941, putem citi: "În 1666, la periferia Catalinei a fost descoperită o peșteră cu sulf aburind, care este asemănătoare cu peștera »Büdös« din Turia". Această parte a graniței se numea "Dobogo". Există înregistrări similare în opera istorică a lui Endre Bakk (povestea familiei Bakk și Jancsó).

Chiar și în cele mai vechi recensăminte, Hătuica a fost înregistrată ca o așezare cu piscină. Evaporarea sa de dioxid de carbon, mofeta sa, era deja folosită cu secole în urmă, deși într-un mod rudimentar, în scopuri medicinale. Baia, construită în 1971, a fost reconstruită de către administrația satului în anii 2009-2010 cu acordul Ministerului Turismului și al Consiliului Județean. În Hătuica, este apă minerală în fântâna din curtea vechii școli-grădiniță, fântâna Satului, precum și în fântânile din curtea mai multor ferme familiale.

La granița dintre Mărtineni și Imeni au fost izvoare de apă minerală, care sunt adiacente cu Hătuica, așa cum o demonstrează numele de loc "Borvízkút", "Borvízre menő", "Borkút" și dealul "Borkút".

Majoritatea localităților sunt locuite de secui-maghiari romano-catolici, iar cei de religie reformată reprezintă aproape o treime din populația satului. Oamenii numesc această parte a părții plate a Depresiunii Târgu Secuiesc, vechea zonă aluvionară a râului Râul Negru, cu sol fertil "Teren Agricol". Numele tuturor celor cinci localități sunt menționate în formă scrisă în secolul XIV. și XV. Oamenii s-au stabilit în "Teren Agricol" de multă vreme: unelte de piatră, o localitate din epoca bronzului, monede grecești și romane au fost găsite în Catalina, un cuțit cu mâner de os decorat din perioada romană a fost adăugat la colecția muzeului din Hătuica, mai multe movile (tumul) poate fi văzut încă la graniței Mărtineni. Apele minerale carbogazoase și gazul de dioxid de carbon sunt ascunse în subsolul regiunii mici, dar ies la suprafață doar în Hătuica și Catalina.

Istoric

Descoperirile arheologice găsite în zona Catalinei mărturisesc urmele unei localități din epoca bronzului. Având în vedere că parohia este trecută ca Sancta Catherina în coloana din 1332 a registrului zecimii papale, populația localității a derivat numele satului de la hramul bisericii, Sfânta Ecaterina din Alexandria. Acest nume a apărut în mai multe versiuni în diferite scrieri de-a lungul secolelor: 1533 - "Zenthkatolna", 1561 – "Szent-Katolna", 1694 – "Szent Katolna", mai târziu a fost scris împreună ca Szentkatolna. Vechea biserică s-a prăbușit în timpul cutremurului din 1802, iar în locul ei a fost construită una nouă în 1815-23.

În timpul Războiului de Independență din 1848, judecătorul-șef regal din "Háromszék" a desemnat Catalina ca loc de desfășurare a adunării populare revoluționare care va avea loc în octombrie 1848. Adunarea populară a avut loc în conacul contelui József Kun. (Astăzi, oamenii o numesc curtea Sinkovits după proprietarul său de mai târziu.)

Prima școală a satului datează din 1500 și a fost predată de profesorul András Kis. Actuala școală elementară de opt clase poartă numele lingvistului orientalist Gábor Bálint.

Cutremurele care au provocat pagube mari au avut loc în 1802 și 1977. În timpul incendiului din 1846, întreg satul a ars. De asemenea, inundația din 1884 a fost o lovitură serioasă. Ca urmare a secetei din 1946, mulți oameni s-au mutat în regiunea Aradului. Filia Hătuica era și parohie în Evul Mediu. O biserică nouă a fost construită în 1650 și un turn în 1668.

Numele Mărtineni apare pentru prima dată în 1407. Pe baza elementelor sale stilistice, construcția bisericii sale este datată în secolul al XIII-lea. În timpul Reformei, populația sa a devenit reformată împreună cu biserica. Avea o filială în Cernatul de Jos. În 1974, preotul paroh János Harai din Cernatul de Jos a făcut să construiască o casă de rugăciune.

Populație

Compoziția populației comunei Catalina, pe baza recensământului din 2011 din România, este următoarea:

Localitatea	Populația
Catalina	1372
Hătuica	457
Imeni	305
Mărcușa	637
Mărtineni	607
Total	3378